În ultima perioadă, dezbaterile privind pensiile și modul de retragere a fondurilor din Pilonul II au captat atenția publică. În acest context, propunem o incursiune istorică și economică care surprinde conexiuni neașteptate.
Agatha Christie, autoarea celebrului roman „Un buzunar plin de secară”, oferă mai mult decât o simplă poveste polițistă. Titlul cărții face referire la o cereală care, deși modestă, a jucat un rol crucial în istoria economică a Europei. Secara, originară din Asia Mică, a devenit simbolul rezistenței în climatele nordice, unde alte cereale, precum grâul, nu supraviețuiesc. Astăzi, Germania deține titlul de principal producător mondial de secară, urmată de Polonia.
Însă adevărata importanță a acestei cereale iese la iveală prin prisma politicii lui Otto von Bismarck, cancelarul Germaniei unite. Acesta a inițiat așa-numita „căsătorie a fierului și a secarei”, o alianță între nobilimea prusacă, care producea secară, și industrialii din vestul țării, specializați în industriile grele. Prin măsuri protecționiste, Bismarck a oferit tarife preferențiale atât cerealelor locale, cât și produselor industriale, stimulând astfel economia germană și facilitând concurența cu Marea Britanie.
Dar moștenirea lui Bismarck nu se limitează la domeniul economic. El a pus bazele primului stat al bunăstării din lume, introducând asigurări sociale pentru accidente de muncă în 1871, urmate de asigurări de sănătate în 1883 și de pensii publice în 1889. Aceste măsuri nu au fost motivate de simpatii socialiste, ci de dorința de a contracara atractivitatea socialismului în rândul muncitorilor. Bismarck a înțeles că protejarea cetățenilor împotriva riscurilor vieții era esențială pentru stabilitatea socială și politică.
După Al Doilea Război Mondial, statul bunăstării a fost adoptat pe scară largă în Europa, fiind văzut ca un instrument esențial pentru menținerea coeziunii sociale. Astăzi, sistemele de asigurări sociale funcționează ca niște polițe colective, through care cetățenii achiziționează protecție împotriva unor riscuri comune, cum ar fi boala, accidentele sau vârsta avanstată. Acest model colectiv oferă securitate la costuri mai mici, așa cum demonstrează comparația dintre Statele Unite, care nu au un sistem universal de sănătate, și alte țări dezvoltate.
Astfel, o cereală aparent modestă a avut un impact profund asupra istoriei economice și sociale a Europei, iar ideile lui Bismarck continuă să influențeze modul în care societățile moderne abordează protecția socială.
