Economia României a înregistrat o creștere modestă de doar 0,3% în primele șase luni ale anului, conform datelor oficiale. Această evoluție, considerată anemică de specialiști, se situează la limita contracției, mai ales în contextul inflației ridicate, care face ca mulți cetățeni să simtă efectele unei recesiuni.
Doar două sectoare au adus o contribuție pozitivă, deși redusă, la produsul intern brut: construcțiile și IT&C. Pe de altă parte, industria, comerțul cu amănuntul, transportul, precum și hotelurile și restaurantele au avut un impact negativ. Fără veniturile din impozite, economia ar fi intrat efectiv în recesiune.
Previziunile variază semnificativ între instituțiile financiare. Unele bănci estimează o contracție economică între -0,6% și -1,4% pe anul în curs, în timp ce altele sunt mai optimiste, anticipând o creștere de până la 1,3%. Discrepanța provine și din modul diferit de interpretare a datelor statistice, ajustate sau neajustate sezonier.
Speranța de relansare a creșterii economice se bazează în mare măsură pe investițiile publice, în special cele finanțate din fonduri europene. Se estimează că în anul următor vor putea fi injectați în economie între 15 și 17 miliarde de euro, sumă fără precedent, care ar putea susține activitatea în construcții și preveni o recesiune profundă.
Un alt factor pozitiv îl reprezintă perspectiva unei recolte mai bune în agricultură. Producția de grâu este estimată să crească semnificativ, cu randamente cu aproximativ 20% peste media ultimilor cinci ani. Deși ponderea agriculturii în PIB este redusă, o recoltă solidă ar putea oferi un impuls simțitor exporturilor și economiei naționale.
Consumul privat, surprinzător de rezistent până acum, începe să încetinească, iar stocurile crescute ale firmelor indică fie optimism privind cererea viitoare, fie o supraestimare a cererii trecute. Evoluția acestor indicatori în următoarele luni va fi decisivă pentru direcția economiei.
