Încrederea populației în banca centrală variază semnificativ în Europa Centrală și de Sud-Est, iar România se situează printre statele cu cele mai scăzute niveluri de încredere, conform unui studiu recent. Pe de altă parte, Albania și Bulgaria se remarcă prin gradul ridicat de încredere pe care cetățenii îl acordă instituțiilor monetare naționale.
Analiza, realizată de o instituție financiară europeană, evidențiază faptul că încrederea scade odată cu vârsta și cu nivelul mai redus al veniturilor. Persoanele cu venituri mari tind să aibă o încredere substanțial mai mare în Banca Națională a României comparativ cu cele din medii defavorizate.
Factorii care contribuie la un grad sporit de încredere într-o bancă centrală includ independența instituțională, politică monetară eficientă, transparență în comunicare și un istoric solid de stabilitate financiară. De exemplu, Banca Albaniei este apreciată pentru reformele sale instituționale, gestionarea eficientă a inflației și comunicarea deschisă cu publicul.
Deși inflația joacă un rol în încrederea publicului, cercetările indică faptul că alți factori, precum crizele economice, au un impact mai puternic. În plus, încrederea este un bun fragil: se pierde ușor și se câștigă greu.
Băncile centrale pot lua măsuri pentru a-și consolida încrederea publicului, printre care menținerea unui mandat clar, îmbunătățirea comunicării și promovarea educației financiare. Cu toate acestea, polarizarea social-politică și răspândirea dezinformării online reprezintă provocări tot mai mari în construirea și păstrarea acestei încrederi.
Pe măsură ce cetățenii devin mai informați cu privire la rolul și funcțiile băncii centrale, devin mai rezistenți la fake news și mai deschiși să aibă încredere în deciziile monetare.
