În martie 2018, un raport oficial al administrației americane a evidențiat practicile economice considerate agresive ale Chinei, acuzând Beijingul că își construiește supremația tehnologică pe baza unor tehnologii și proprietăți intelectuale preluate ilegal de la companii americane. Acuzațiile se concentrau pe subvențiile acordate de guvernul chinez și barierele comerciale care afectau diverse sectoare, de la producătorii auto din Detroit până la cei din industria oțelului sau agricultură.
Un domeniu a fost însă prioritar: tehnologia. Conform raportului, China urmărea să devină lider global în domenii cheie, ceea ce i-ar fi oferit avantaje economice, militare și diplomatice semnificative. În acest context, una dintre primele măsuri ale administrației americane a vizat compania chineză Huawei și tehnologia 5G. Inițiativa a fost condusă de Robert Spalding de la Consiliul de Securitate Națională, care propunea izolarea rețelelor americane de echipamentele Huawei.
Proiectul a întâmpinat rezistență rapidă. Companiile de telecomunicații din SUA, deși evitaseră anterior echipamentele Huawei și ZTE datorită unor rapoarte care indicau riscuri de securitate, se confruntau acum cu o realitate: tehnologia chineză era mai ieftină cu aproximativ 30% decât cea oferită de concurenții europeni. Propunerea lui Spalding de a naționalize parțial infrastructura 5G a stârnit însă reacții puternice. Piața și regulatorii s-au opus, iar planul a fost abandonat.
Situația s-a complicat însă cu ZTE, care fusese deja acuzată că a încălcat sancțiunile împotriva Iranului. Departamentul de Comerț american emisese un ordin care restrângea accesul companiei chineze la tehnologia americană, inclusiv la componente esențiale produse de Intel, Qualcomm sau Google. Măsura a avut un impact imediat: ZTE și-a suspendat activitatea, iar acțiunile sale au fost retrase de la bursă.
În mai 2018, președintele chinez Xi Jinping a intervenit direct, cerându-i personal lui Donald Trump să amâne sancțiunile. Argumentul a fost impactul asupra angajaților chinezi, iar Trump a acceptat, în speranța unui acord comercial mai amplu cu China. Decizia a fost criticată, dar a avut efect: ZTE a plătit o amendă suplimentară de un miliard de dolari și și-a reluat activitatea.
Episodul a demonstrat vulnerabilitatea companiilor chineze în fața deciziilor americane, dar și cum considerentele economice și diplomatice pot schimba cursul unor conflicte tehnologice majore.
