În contextul așteptărilor privind menținerea nealterată a ratei dobânzii de politică monetară, atenția experților se îndreaptă către modul în care Banca Națională a României va evalua efectele măsurilor fiscale asupra inflației. Decizia de joi este anticipată a fi lipsită de surprize în ceea ce privește costul creditului, însă comunicatul instituției va fi analizat atent pentru proiecțiile privind evoluția prețurilor.
Se estimează că inflația va înregistra o creștere semnificativă în lunile următoare, depășind prognozele anterioare, în principal datorită liberalizării prețurilor la energie și majorărilor de taxe. Unii economiști prevăd că indicele prețurilor ar putea atinge chiar și 9-10% până la sfârșitul anului, cu un vârf estimat în toamnă.
Banca Centrală se confruntă cu o provocare complexă: pe de o parte, nu poate contracara efectele inflaționiste generate de factori fiscali prin majorarea dobânzilor, iar pe de altă parte, nu își poate permite o relaxare prematură a politicii monetare. Se așteaptă ca instituția să mențină poziția prudentă, evidențiind dependența de gestionarea lichidității pentru stabilitatea macroeconomică.
Cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil în ultimele săptămâni, dar presiunile ascunse persistă. Deficitsul comercial și contul curent continuă să exercite influență negativă asupra monedei naționale. Experții estimează o evoluție moderată a cursului, cu posibilitatea de depreciere ușoară spre finele anului, în funcție de implementarea măsurilor de consolidare fiscală.
Reduceri ale dobânzilor de politică monetară rămân o posibilitate îndepărtată, probabil nu înainte de 2026. Orice modificări semnificative de strategie vor fi motivate mai degrabă de rapoartele viitoare privind inflația decât de deciziile imediate.
