În ultima săptămână, România a înregistrat un consum de electricitate de peste 8.000 de megawați în anumite momente, apropiindu-se de nivelurile specifice iernii. Temperaturile extreme au determinat o utilizare intensă a aparatelor de climatizare, iar sistemul energetic a fost susținut în principal de sursele hidroelectrice și fotovoltaice.
Vineri seara, la ora 21:26, consumul a atins un maxim de 8.047 MW, conform datelor furnizate de operatorul de transport. Chiar și în weekend, cererea a rămas ridicată, depășind 7.000 de MW. Aceste cifre apropie România de recordul istoric de consum pe timp de vară, stabilit în iulie 2021, când s-a înregistrat un vârf de 8.800 MW.
Hidroenergia și fotovoltaică – soluțiile cheie
Noaptea, hidrocentralele au asigurat peste 2.000 de MW, compensând cererea crescută. Pe timpul zilei, energia solară a dominat, cu o producție de peste 1.500 de MW la prânz, provenită din parcurile fotovoltaice conectate la rețeaua națională. Centrala nucleară de la Cernavodă a contribuit constant cu 1.300 de MW, menținând stabilitatea sistemului.
Totuși, România a recurs și la importuri pentru a acoperi necesarul zilnic. Prosumatorii au jucat un rol semnificativ, generând aproximativ 1.300 de MW – echivalentul unei unități nucleare. Conform Asociației Prosumatorilor, aceștia au acoperit 10% din consumul casnic în 2024, iar până în 2025 ponderea ar putea ajunge la 20%.
Dependența de importuri și problemele sistemului
În orele de vârf, dimineața și seara, țara noastră se confruntă adesea cu un deficit energetic, fiind nevoită să importe, în special din Bulgaria. Aceasta, deși are o economie de trei ori mai mică, produce până la 4.000 de MW din surse solare la prânz și exportă excedente nucleare și termice către România.
O problemă semnalată de prosumatori este plata serviciului de transport al energiei către Transelectrica, chiar și pentru electricitatea generată și consumată local. În timp ce alte state europene au ajustat tarifele pentru astfel de cazuri, România încă nu a adoptat măsuri similare.
În contextul schimbărilor climatice și al creșterii cererii, diversificarea surselor și eficientizarea rețelei rămân provocări majore pentru sistemul energetic românesc.
