Rezervele valutare ale României, un scut împotriva riscurilor financiare

Rezervele valutare ale României au înregistrat o creștere semnificativă în luna august, cu aproape două miliarde de euro, o evoluție care a redus substanțial ponderea datoriei externe pe termen scurt. Astfel, aceasta a scăzut la 77% din totalul rezervelor, după ce în martie se apropia de un prag critic de 90%, conform datelor publicate de Banca Națională.

Deși legislația nu impune în mod explicit ca rezervele să depășească datoria pe termen scurt, acest fapt este considerat esențial pentru menținerea stabilității economice, mai ales în țările emergente. Expertii recomandă adesea ca rezervele să fie cel puțin egale cu datoria externă pe termen scurt, o regulă cunoscută sub numele de regula Guidotti-Greenspan. Aceasta servește ca un indicator crucial al capacității unei țări de a face față unor potențiale crize de lichiditate sau de a preveni panică în rândul investitorilor.

Scopul este simplu: o țară trebuie să dispună de suficiente rezerve pentru a absorpi o eventuală retragere bruscă a capitalurilor străine. În practică, însă, puține state emergente reușesc să respecte acest standard. România a depășit acest plafon în timpul crizei financiare din 2008.

Unele state apelează la datorii pe termen scurt datorită costurilor mai mici de împrumut sau din cauza lipsei de acces la finanțare pe termen lung. Construirea unei rezerve solide implică, însă, sacrificii, prin renunțarea la anumite oportunități de consum sau investiții.

Raportul dintre rezerve și datoria externă pe termen scurt este un instrument esențial de analiză a vulnerabilității financiare. Atunci când rezervele acoperă integral datoria pe termen scurt, riscul unei crize cauzate de nerolarea creditelor scade semnificativ. Acest lucru transmite, de asemenea, un semnal de încredere piețelor internaționale, reducând pericolul unor atacuri speculative.

În contextul actual, Banca Națională a României a adoptat o strategie revizuită de gestionare a rezervelor, mărind substanțial expunerea în dolari americani, în defavoarea euro și a altor valute. Această decizie a condus la un profit remarcabil, de aproximativ patru miliarde de lei în anul 2024.

Ponderea dolarului în rezerve a crescut la peste 26%, în timp ce euro a rămas moneda dominantă, cu o cotă de peste 50%. Diversificarea valutară a continuat și în cazul altor monede, cum ar fi lira sterlină, coroana norvegiană sau dolarul canadian, fiecare aducând randamente consistente.

Această abordare prudenta contribuie la consolidarea securității financiare a țării și la menținerea încrederii investitorilor străini.