În inima Kievului, sub cerul rece al serii de sărbătoare, mii de steaguri plutesc ca un ocean de suferință și mândrie. La 24 august, Ucraina își comemorează independența, dar acum, după ani de război, cuvântul „libertate” are o greutate diferită. Am întâlnit-o pe Valentina lângă o fotografie. Nu era vorba despre un simplu portret, ci despre un bărbat care a devenit simbol al rezistenței — Roman, cumnatul ei.
În piața centrală, tinerii se adună, dar nu pentru a asculta muzică sau a se ține de mână, ci pentru a-și onora eroii. Valentina lucrează în domeniul tehnicii militare, iar viața ei a fost modelată de conflicte. Își amintește cum Roman și sora ei, Anastasia, trăiau o existență liniștită lângă Rivne, până când războiul a bătut la poartă. Roman a fost trimis pe front și a căzut la Bahmut după doar trei luni. Anastasia a traversat o perioadă de tăcere profundă, iar acum trăiește în Hmelnițchi, încercând să-și reconstruiască viața.
Tatăl lui Valentina, în vârstă de 57 de ani, luptă în prima linie. Motivul? El spune că se luptă mai întâi pentru familie, pentru copii, și abia apoi pentru țară. Aici, patria nu este un concept abstract, ci un țesut de legături personale, de suferințe individuale și de speranțe care nu s-au stins.
Pe străzile Kievului, steagurile nu sunt doar simboluri naționale, ci morminte portabile. Fiecare fotografie a unui soldat căzut spune o poveste de sacrificiu. Am căutat steagul României printre ele, dar nu l-am zărit — poate pentru că ochii mei erau încețoșați de emoție.
În această seară, șoaptele dintre oameni și imaginile celor plecați erau mai puternice decât orice discurs politic. Pentru ucraineni, țara nu este un ideal vag, ci o realitate concretă, plină de datorii și de amintiri. Ei luptă nu doar pentru granițe, ci pentru viitorul copiilor lor, pentru normalitate, pentru dreptul de a iubi și de a trăi în pace.
Și, în timp ce Europa continuă să se bucure de libertăți care par a fi garantate, în Ucraina, fiecare zi de independență este o remindere că libertatea are un preț — plătit cu viața oamenilor obișnuiți.
