O specialistă în domeniul energiei a respins recentele propuneri guvernamentale privind scăderea prețurilor la energie, evidențiind contradicțiile dintre promisiunile politice și realitățile pieței.
„Nu cred în soluții miraculoase, ci în analiza economică riguroasă”, a declarat expertul, comentând proiectul de reducere a facturilor cu 25% în șase luni.
România rămâne importator net de energie electrică nu din cauză că nu ar avea capacitate de producție, ci pentru că energia produsă la centralele pe cărbune existente este prea costisitoare. Din cei 5.000 MW instalați, rareori funcționează mai mult de 1.000 MW, iar logica pieței impune importul ca alternativă mai ieftină.
„Nu se înțelege cum, fără a scoate din uz capacități instalate conform calendarului european, s-ar putea obține o scădere substanțială a prețurilor”, a subliniat expertul.
De asemenea, s-a questionat eficacitatea deblocării proiectelor de centrale pe gaz natural, care reprezintă cea mai scumpă opțiune atât ca investiție, cât și ca cost de producție. „Economia, nu magia, ar trebui să ghideze aceste decizii”, a adăugat specialistul.
Soluțiile structurale, precum investițiile în sisteme de stocare sau promovarea comunităților energetice, par să lipsească din pachetul propus. Deși unele măsuri tehnice, cum ar fi tarifele dinamice sau mecanismul de market maker, sunt interesante, implementarea lor practică rămâne o provocare complexă.
Ministrul Energiei anunțase cinci măsuri pentru reducerea facturilor, inclusiv prelungirea funcționării centralelor pe cărbune până în 2030 și accelerarea proiectelor pe gaz natural. Potrivit oficialului, aceste inițiative ar trebui să ducă la scăderea semnificativă a prețurilor în următoarele șase luni până la un an.
În contextul acestor declarații, expertul a concluzionat: „Fundamentul economic al pachetului de măsuri pare fragil, iar promisiunea reducerii prețurilor cu un sfert în doar șase luni necesită mai mult decât argumente convincente”.
