În cadrul coaliției de guvernare au început discuții privind modalitatea de adoptare a proiectului de reformă a sistemului de pensii pentru magistrați. Potrivit unor surse politice, există posibilitatea ca acest proiect să fie adoptat ca lege separată, în afara pachetului de măsuri fiscale pentru care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament.
Magistrații se află în cea de-a doua zi de proteste, exprimând nemulțumire față de propunerile privind majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani și modificările condițiilor de pensionare. Dezbaterile dintre liderii coaliției continuă, iar calendarul inițial pentru asumarea răspunderii guvernamentale a fost amânat din cauza lipsei unui acord final.
În ședința de marți seară, subiectul pensiilor magistraților nu a fost abordat, deoarece discuțiile pe această temă fuseseră încheiate luni. Atunci s-a stabilit că modificările se vor aplica conform proiectului publicat, cu introducerea unor măsuri tranzitorii pe o perioadă de 10 ani, începând din 2036.
Conform proiectului, vârsta standard de pensionare pentru magistrați va fi de 65 de ani, iar pentru a se putea pensiona, aceștia trebuie să acumuleze minim 35 de ani de vechime. Cuantumul pensiei nu va putea depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Proiectul exclude judecătorii Curții Constituționale, deoarece statutul acestora este reglementat de altă lege.
Magistrații își vor putea solicita pensionarea anticipată după împlinirea celor 35 de ani vechime, dar vor fi supuși unei penalizări anuale de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare. Reforma va fi implementată progresiv, cu creșteri anuale ale vârstei de pensionare cu un an și jumătate, până în 2036.
Proiectul de lege ar trebui să intre în vigoare la 1 octombrie 2025.
