O delegație a Fondului Monetar Internațional, condusă de expertul Joong Shik Kang, va desfășura o serie de discuții la București între 3 și 12 septembrie 2025. Scopul vizitei îl reprezintă Consultările în temeiul Articolului IV, un proces periodic de analiză economică derulat în toate statele membre ale organizației.
În cadrul ședințelor, reprezentanții FMI vor purta discuții cu autoritățile române, inclusiv cu miniștri, guvernatori și experți din instituții financiare. De asemenea, vor fi consultați și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile. La finalul vizitei, se preconizează organizarea unei conferințe de presă.
Potrivit estimărilor FMI, economia română va înregistra o creștere de 1,6% în anul curent, o previziune ajustată în jos față de prognoza anterioară de 3,3%. Pentru 2026, se așteaptă o accelerare la 2,8%, în condițiile în care țara se confruntă cu presiuni fiscale și cu o dependență semnificativă de evoluția economică a Germaniei, în special în sectorul industrial.
Fondul Monetar Internațional propune un pachet amplu de reforme fiscale care vizează redistribuirea povării impozitare. Printre recomandări se numără trecerea de la impozitarea veniturilor din muncă către taxarea consumului și, într-o măsură mai redusă, a capitalului. Implementarea integrală a acestor măsuri ar putea aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB începând cu 2025.
Printre propunerile concrete se află introducerea unui sistem de impozitare progresivă, cu două cote de 15% și 25% pentru veniturile mari, în locul cotei unice de 10%. De asemenea, se recomandă reducerea sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate pentru a ușura povara fiscală a salariaților.
Pentru veniturile mici, FMI sugerează alocații mai generoase sau programe de beneficii legate de locul de muncă, dacă bugetul o permite. Contribuțiile la pensii ar trebui să devină nedeductibile, iar veniturile din pensii să fie impozitate. Impozitul pe dividende ar urma să crească de la 10% la un nivel similar cu cel al veniturilor din dobânzi, pentru a reduce evaziunea fiscală și a spori progresivitatea.
În ceea ce privește impozitul pe proprietate, se propune unificarea taxelor pe terenuri și clădiri, reducerea scutirilor și introducerea unor facilități pentru categoriile vulnerabile. Impozitul pe profit ar putea fi optimizat prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizări și înlocuirea scutirii de taxe pentru profiturile reinvestite cu un credit de până la 50% pentru investiții eligibile.
FMI recomandă, de asemenea, restructurarea stimulentelor fiscale pentru cercetare-dezvoltare și reducerea pragului de încadrare în regimul de microîntreprinderi.
Pentru a crește veniturile bugetare, se propune majorarea cotelor reduse de TVA la nivelul standard, cu excepția eventuală a alimentelor de bază. Cota standard de TVA ar putea crește treptat de la 19% la 21%, apropiindu-se de media europeană. De asemenea, se recomandă indexarea la inflație a accizelor pentru tutun, alcool și combustibili fosili.
România nu derulează în prezent niciun acord de finanțare cu FMI, dar beneficiază anual de evaluări economice în baza Articolului IV. Aceste consultări reprezintă un instrument de supraveghere obligatoriu pentru țările membre și au ca scop analiza stabilității financiare și economică, precum și emiterea de recomandări privind politicile monetare, fiscale și economice.
