Guvernatorul Băncii Naționale a României a oferit detalii substanțiale cu privire la motivul pentru care țara noastră nu a reușit să adopte moneda unică europeană în perioadele anterioare. Potrivit acestuia, decizia de a abandona ținta fiscal-bugetară a reprezentat un moment cheie care a întârziat intrarea în zona euro. „Aceasta a fost, în esență, o decizie politică”, a afirmat el, subliniind că aproape toate partidele și guvernele de atunci au ales să nu respecte angajamentele necesare.
Între anii 2013 și 2015, România îndeplinea criteriile de convergență, iar exista și un consens privind stabilirea unei date țintă. Ulterior, însă, s-a considerat că datoria publică este prea scăzută și că există oportunitatea de a stimula economia prin măsuri fiscale expansive. Acest lucru a condus la abandonarea eforturilor de pregătire, inclusiv a comitetelor tehnice dedicate tranziției monetare.
Astăzi, perspectiva aderării la moneda euro pare să se îndepărteze. Conform unor estimări ale analiștilor, România ar putea intra în zona euro abia în 2035, iar unii vorbesc chiar de un orizont de 5–7 ani pentru a realiza corecția fiscală necesară. În contrast, Bulgaria, care a aderat la UE în același an cu România, va intra efectiv în zona euro începând cu 1 ianuarie 2026.
Comisia Europeană menționează în rapoartele sale că România nu îndeplinește în prezent condițiile de adoptare a monedei euro. Lipsa unei voinți politice consistente și a unor strategii pe termen lung rămân principalele obstacole în calea integrării monetare.
