Asociația Municipiilor din România (AMR) a sugerat o abordare mai echilibrată în ceea ce privește numărul de polițiști locali, recomandând un raport de un polițist la 1.200 de locuitori. Această propunere vine ca răspuns la inițiativa Guvernului de a reduce personalul din polițiile locale, discutată în cadrul unor consultări recente cu reprezentanții administrațiilor locale.
Emil Boc, primarul Cluj-Napoca și președintele executiv al AMR, a explicat că această soluție ia în calcul complexitatea problemelor cu care se confruntă orașele mari, în special cele care sunt reședințe de județ. „Guvernul propune un polițist la 1.000 de locuitori, iar în prezent raportul este de unul la 1.500. Noi am venit cu o alternativă realistă: un polițist la 1.200 de locuitori. Este esențial să menținem controlul asupra orașelor și să asigurăm servicii de calitate”, a subliniat Boc.
De asemenea, în cadrul discuțiilor a fost abordată și problema alocării resurselor financiare pe baza datelor de recensământ, care nu reflectă întotdeauna realitatea. Boc a exemplificat situația din Cluj-Napoca, unde diferența dintre cifra oficială și numărul real al locuitorilor poate ajunge la zeci de mii. „Există o discrepanță între recensământ și evidența populației, iar acest lucru afectează distribuția fondurilor. Am înțeles poziția Guvernului, care trebuie să respecte standardele europene, dar trebuie găsit un echilibru”, a adăugat el.
În același context, Boc a propus ca criteriul recensământului să fie aplicat uniform în toate domeniile, inclusiv în sistemul electoral. „Dacă folosim recensământul pentru alocarea resurselor, de ce să nu-l aplicăm și pentru numărul de parlamentari sau consilieri? Astfel, am evita discuțiile despre reducerea mandatelor parlamentare”, a argumentat el.
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a susținut necesitatea limitării numărului de polițiști locali, evidențiind diferențele mari dintre orașe. Unele localități au un raport mult mai mic decât altele, fără ca acest lucru să afecteze securitatea sau ordinea publică. „Nu există dovezi că orașele cu mai puțini polițiști înregistrează mai multe infracțiuni sau probleme de ordin public”, a precizat Bolojan.
Dezbaterea rămâne deschisă, iar deciziile finale vor fi luate în urma unor analize amănunțite. Până atunci, administrațiile locale speră să găsească un compromis care să asigure atât eficiența bugetară, cât și menținerea siguranței în comunități.
