România se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă, mai pronunțat decât media europeană, potrivit unei analize recente. Aproape 40% dintre companii consideră că lipsa personalului calificat reprezintă o problemă majoră, iar acest deficit se manifestă atât în sectoarele cu cerințe elementare, cât și în domenii precum IT, inginerie, științe și sănătate.
În ciuda acestor provocări, piața muncii din România deține rezerve neexplorate. Țara înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de participare a forței de muncă din Uniunea Europeană, precum și un număr ridicat de tineri care nu activează pe piața muncă, nu urmează studii și nu participă la programe de formare profesională.
O schimbare notabilă s-a produs în dinamica migrației. După două decenii de exod, România a înregistrat pentru prima dată un sold migratoriu pozitiv în perioada 2022–2023. Acest lucru nu înseamnă că românii nu mai pleacă în străinătate, ci că numărul celor care sosesc în țară a depășit pe cel al plecărilor.
În anul 2023, România a atras aproximativ 324.000 de imigranți, datorită în special lucrătorilor din țări non-UE, precum Nepal, Sri Lanka și Vietnam, dar și datorită revenirii unor membri ai diasporei după pandemie. Creșterea și menținerea contingentului pentru lucrătorii din afara UE la 100.000 de persoane a contribuit semnificativ la acest fenomen.
Demografia rămâne însă o problemă. Ponderea persoanelor vârstnice a crescut la 20% în 2024, iar vârsta mediană se apropie de 44 de ani. Populația este proiectată să scadă cu aproape 10% până în 2035.
Migrația net pozitivă reprezintă o corecție benefică a pieței, generată de cererea ridicată de muncă și de condițiile salariale atractive. Cu toate acestea, menținerea lucrătorilor calificați în țară ar fi ideal pentru susținerea productivității pe termen lung.
