Românii care dețin pensii administrate privat, fie în sistemul obligatoriu (Pilonul II), fie în cel facultativ (Pilonul III), se vor confrunta cu noi reguli privind retragerea acestor fonduri odată cu intrarea în pensie. Conform proiectului de lege aprobat recent, cei care doresc să retragă o sumă forfetară la pensionare vor putea accesa maxim 30% din totalul economiilor, față de 25% propuși inițial. Restul sumei va fi plătit lunar pe o perioadă de 8 ani sau sub formă de pensie viageră.
Alegerea de a retrage o parte din bani imediat vine însă cu costuri semnificative. Persoanele care optează pentru retragerea celor 30% vor plăti impozite și contribuții, inclusiv o cotă de 10% pentru asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru sumele ce depășesc 3.000 de lei. În practică, această impozitare poate duce la o reducere cu aproximativ 12-13% din valoarea totală a sumei retrase.
Pentru a evita aceste taxe, pensionarii pot alege să eșaloneze toate fondurile acumulate, fie pe o perioadă de 8 ani, fie pe toată durata vieții. Dacă valoarea lunară a pensiei este sub 3.000 de lei, nu se vor mai aplica impozite. În plus, banii rămași în fond vor continua să fie investiți, generând randamente care pot varia între 20% și 50%, în funcție de perioada aleasă pentru plată.
Pentru a beneficia de o pensie privată lunară, este necesar ca valoarea acumulată să depășească un anumit prag. La moment, acesta este stabilit la 12 indemnizații sociale de referință, adică 15.372 de lei. Dacă suma este mai mică, aceasta va fi plătită integral sau eșalonată pe maximum 12 luni.
Odată cu intrarea în vigoare noii reglementări, banii din pilonul II vor fi transferați într-un fond de plată ales de participant, unde vor fi administrați cu un comision lunar de 0,05%. Suma inițială este garantată, iar participanții își păstrează dreptul de proprietate asupra fondurilor.
În ceea ce privește moștenirea, în cazul plăților programate pe 8 ani, suma rămasă va fi virată integral urmașilor. La pensia viageră, condițiile depind de produsul financiar ales. Dacă un participant nu are moștenitori, banii rămân în fond, iar ulterior, în cazul în care se identifică un mostenitor, acesta poate solicita sumele respective.
Noul cadru legislativ reprezintă un pas important în armonizarea sistemului românesc de pensii cu standardele internaționale și asigură o gestionare mai eficientă și protejată a economiilor pentru vârsta a treia.
