România are la dispoziție 28,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sumă care ar putea transforma infrastructura și serviciile publice din țară. Însă, pentru a accesa acești bani, autoritățile trebuie să finalizeze reformele și proiectele în termenele stabilite de Uniunea Europeană.
Potrivit unui oficial al Băncii Naționale a României, suma alocată ar putea acoperi construcția a aproximativ 1.100 de kilometri de autostradă – echivalentul distanței dintre București și Viena. Alternativ, acești bani ar putea finanța peste 230.000 de locuințe în capitală sau un milion de automobile noi.
Totuși, până acum, România a atras doar aproximativ o treime din fondurile disponibile, în timp ce media europeană de absorbție se apropie de 50%. Mai grav, autoritățile au confirmat recent că proiecte în valoare de 6,3 miliarde de euro nu vor mai putea fi finalizate până în august 2026, termenul limită stabilit de UE. Aceasta înseamnă că aceste fonduri nu vor mai fi disponibile, iar investițiile vor trebui suportate din bugetul național, crescând presiunea asupra deficitului.
Pe de altă parte, există și vești bune: viitorul cadru financiar al UE (2028-2034) ar putea aduce României încă 60 de miliarde de euro, cu 10 miliarde mai mult decât în perioada actuală. Dar pentru a profita de această oportunitate, țara trebuie să demonstreze că poate gestiona eficient fondurile europene.
„Europa nu ne dă pește, ci undiță. Trebuie să învățăm să pescuim”, a subliniat reprezentantul BNR, evidențiind necesitatea reformelor și a unei administrații mai eficiente. Dacă România nu își îmbunătățește capacitatea de implementare, riscă să rămână în urmă în competiția pentru fondurile europene.
