Agenția internațională de rating Fitch a păstrat evaluarea României la nivelul BBB- pentru datoria pe termen lung și scurt, însă a menținut perspectiva negativă. Decizia se bazează pe o serie de factori structurali și conjuncturali care afectează economia națională.
Printre punctele forte ale țării se numără apartenența la Uniunea Europeană și afluxul de capital străin. Pe de altă parte, deficitele bugetare și de cont curent, creșterea accelerată a datoriei publice, precum și polarizarea politică reprezintă provocări semnificative.
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice, evidențiată printr-un deficit bugetar substanțial și o creștere rapidă a raportului datorie-PIB. Consolidarea fiscală pe termen mediu este amenințată de creșterea economică modestă, dificultăți de implementare a măsurilor și tensiuni politice.
Un pachet ambițios de consolidare fiscală a fost adoptat în iulie, rezultat al unei colaborări între președinție și guvern. Cu toate acestea, costurile socio-economice ale ajustărilor, tensiunile din coaliția de guvernare și sprijinul crescut pentru partidele populiste de extremă dreapta continuă să reprezinte obstacole importante.
Impactul bugetar al măsurilor din iulie este estimat la aproximativ 1% din PIB pentru acest an, cu creșteri ale TVA programate din august 2025 ca măsură principală de venit. Alte măsuri de austeritate sunt prevăzute pentru ianuarie 2026, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public.
Deficitele bugetare vor rămâne printre cele mai mari din categoria BBB, estimându-se o scădere treptată la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027. Guvernul pregătește măsuri suplimentare de consolidare fiscală în cooperare cu Comisia Europeană.
Creșterea economică a României a rămas sub 1% începând cu primul trimestru al anului 2024, evidențiind tensiunile dintre consolidarea fiscală și expansiunea economică. Proiecțiile indică o rată a creșterii PIB sub potențialul de 2% până cel puțin în 2027.
Inflația persistă peste ținta Băncii Naționale a României, iar media pe trei ani pentru perioada 2024-2026 este estimată la 6,5%. Inflația de bază s-a stabilizat la 5%-6% în cursul anului 2024 și primei jumătăți a anului 2025.
Datoria publică brută a crescut la 55% din PIB la finele anului 2024, iar prognozele indică o creștere până la 63,4% în 2027, cu posibilitatea de a se apropia de 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va atenua doar parțial presiunea ascendentă asupra datoriei.
Deficitul de cont curent s-a extins la 8,4% din PIB în 2024, față de 6,6% în 2023, datorită slăbiciunii exporturilor și dinamicii pozitive a importurilor. Estimată este o reducere sub 7% din PIB până în 2026.
România se bazează pe finanțare externă pentru a acoperi deficitele gemene. Tensiunile de pe piețele financiare s-au intensificat în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale, evidențiind vulnerabilitățile țării la schimbările de percepție pe piață.
Țara a accesat cu succes piața internațională de obligațiuni în iulie 2025, imediat după anunțarea pachetului de consolidare fiscală. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au scăzut de la maximele din mai, dar rămân peste nivelurile din noiembrie 2024.
Sectorul bancar românesc este așteptat să gestioneze riscurile sporite ale mediului operațional, susținut de rate de capitalizare peste media regională, profitabilitate solidă și finanțare stabilă bazată pe depozitele clienților. Calitatea activelor rămâne robustă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5% la finele lunii martie 2025.
