Un specialist în management și consultanță de afaceri aduce în discuție utilitatea și logica din spatele conceptului de capital social. Potrivit acestuia, măsura este adesea percepută greșit și poate genera confuzii inutile, fără a rezolva problemele reale ale firmelor.
În primul rând, contabilitatea unei companii este întocmită din perspectiva entității, nu a acționarilor. Orice sumă adusă de acționari este înregistrată ca o datorie, deși cu particularități specifice. Sistemul de partidă dublă, folosit în contabilitate, asigură că fiecare tranzacție are atât o sursă, cât și o destinație, iar cele două coloane trebuie să fie perfect echilibrate.
Capitalul social este clasificat ca un pasiv, iar banii depuși în acest scop sunt utilizați de firmă la fel ca orice altă resursă financiară. Contabilitatea se bazează pe ipoteza funcționării continue, ceea ce influențează valoarea activelor. De exemplu, un utilaj performant are o valoare mai mare atunci când este integrat în procesul de producție, comparativ cu situația în care este vândut la licitație.
În cazul lichidării, acționarii sunt plătiți ultimii, iar capitalul social servește ca o garanție pentru creditori. Cu cât acesta este mai mare, cu atât responsabilitatea acționarilor crește, iar riscul creditorilor scade. Din acest motiv, băncile stabilesc limite maxime de îndatorare pentru a-și proteja investițiile.
Capitalul social poate fi modificat pe parcursul existenței firmei, prin încorporarea profiturilor sau acoperirea pierderilor. În realitate, firmele aflate în dificultate înregistrează adesea pierderi semnificative, ceea ce reduce valoarea capitalului social și afectează atât acționarii, cât și creditorii. Legea stabilește o ordine prioritară de plată, în care statul se află printre primii, iar acționarii rămân la coadă.
Potrivit expertului, măsura privind capitalul social este inutilă și contraproductivă, creând doar zgomot și frustrări. În condițiile în care există zeci de mii de firme cu capital propriu negativ, o reglementare mai bine gândită și aplicată ar putea aduce beneficii reale. Până atunci, însă, discuțiile pe această temă riscă să rămână doar teorii fără impact practic.
