Economia României se confruntă cu provocări semnificative, iar în lunile și anii care urmează, trei elemente esențiale vor fi testate: stabilitatea politică, coeziunea socială și încrederea, inclusiv cea a agențiilor de rating. Acestea sunt considerate critice pentru capacitatea țării de a naviga printr-un context economic dificil.
Prognozele indică o contracție economică între -0,6% și -1,4% pentru anul în curs. Optimismul este scăzut, iar încrederea consumatorilor a ajuns la niveluri inferioare celor înregistrate în perioada pandemiei. Performanța economică a principalilor parteneri comerciali, precum Germania, Franța și Italia, afectează negativ și ea perspectivele de creștere.
Consumul privat a fost timp de zece ani principalul motor al creșterii economice, atingând o pondere de peste 70% din PIB. Cu toate acestea, puterea de cumpărare se erodează, iar semnalele negative se resimt deja. Vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere semnificativă, iar înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu aproape 22% în prima jumătate a anului. Tranzacțiile imobiliare au înregistrat, de asemenea, o scădere, cu aproximativ 3% la nivel național.
În același timp, inflația a crescut constant, ajungând la 7,8% în iulie, iar Banca Națională a României estimează că va atinge un vârf de 9,2% în trimestrul următor. Ca urmare, reducerea ratelor dobânzilor este exclusă în acest an.
Exporturile nete, care au contribuit pozitiv la creștere doar în patru ani din ultima perioadă, se confruntă cu provocări suplimentare din cauza concurenței globale și a schimbărilor tehnologice. Industria auto europeană trece printr-o perioadă de tranziție, iar incertitudinile privind piața vehiculelor electrice adaugă presiuni suplimentare.
În acest context, deciziile politice viitoare vor juca un rol crucial. Ele vor determina dacă România va reuși să își revigoreze economia sau va continua să se confrunte cu presiuni ascendente. Realismul și consecvența vor fi esențiale pentru gestionarea crizei și asigurarea unei reveniri durabile.
