Începând din anul următor și până în 2030, peste 600 de români vor ajunge zilnic la vârsta standard de pensionare de 65 de ani. Conform unor analize bazate pe cifrele Institutului Național de Statistică, aceasta înseamnă că, în medie, un nou pensionar va apărea la fiecare două minute.
În prezent, există deja peste 770.000 de persoane care, deși au sub 65 de ani, percep pensii. Acest număr depășește populația întregului județ Iași, cel mai populat din țară. Bucureștiul se situează pe primul loc, cu peste 133.000 de astfel de pensionari, urmat de județele Cluj și Prahova. În Capitală și Prahova, aproximativ 27% dintre locuitori sunt pensionari, iar în Cluj, unul din patru cetățeni se bucură de acest statut.
Trebuie menționat că noțiunea de „pensionar” nu se limitează doar la cei care au împlinit vârsta legală. Aceasta include și persoane care au părăsit activitatea din motive de sănătate, au beneficiat de pensionare anticipată sau provin din domenii cu regim special de muncă. Prin urmare, grupul celor care intră în pensie este mult mai larg decât indicatorul oficial sugerează.
Interesant este că în unele zone, precum județele Giurgiu și Ilfov, se înregistrează cifre negative la capitolul pensionari, ceea ce indică faptul că un număr semnificativ de persoane peste 65 de ani continuă să activeze profesional. Una dintre cauze este, fără îndoială, presiunea financiară. În contextul actual, mulți români constată că veniturile din pensie nu le mai asigură un trai decent.
Efectul inflației asupra economiilor și a puterii de cumpărare este semnificativ. La o rată anuală de 3%, suma necesară pentru a menține același nivel de viață se dublează în aproximativ 24 de ani. De exemplu, dacă astăzi un pensionar cheltuiește 72.000 de lei pe an, peste un sfert de veac va avea nevoie de 150.000 de lei pentru a-și păstra stilul de viață. Iar la o inflație de 6%, veniturile necesare se dublează la fiecare 12 ani.
Comparativ cu vecinii noștri, România are un număr mai mare de pensionari sub 65 de ani decât Ungaria (circa 400.000) sau Bulgaria (aproximativ 350.000). De asemenea, țara noastră se situează printre ultimele din Europa din punctul de vedere al duratei medii a carierei. Acum două decenii, românii mureau alături de nordici ca număr de ani lucrați, dar astăzi situația s-a schimbat semnificativ.
În contextul îmbătrânirii accelerate a populației, multe state europene analizează posibilitatea majorării vârstei de pensionare. Unele județe din România au deja o proporție de pensionari mai mare decât Japonia, una dintre cele mai îmbătrânite națiuni din lume. Acest fridige semnalează necesitatea unor politici sociale adaptate la noul context demografic.
