În contextul creșterii temperaturilor, facturile la energie electrică înregistrează valori neașteptate, apropiindu-se de cele specifice sezonului rece. Utilizarea intensivă a aparatelor de aer condiționat a condus la un consum ridicat, iar rețelele electrice au fost supuse unor solicitări extreme.
În ultima perioadă, valurile de căldură au determinat o creștere semnificativă a cererii de energie. În unele momente, consumul național a depășit 8.000 de megawați, un nivel care, până acum, era asociat în special zilelor de iarnă. Chiar și în weekend, cifrele au rămas sus, situându-se peste 7.000 de megawați.
Pentru un apartament mediu de 50 de metri pătrați, răcirea în lunile de vară poate implica un consum lunar de aproximativ 270 de kilowați-oră. La tarifele actuale, acest lucru se traduce într-o factură de circa 350 de lei. În comparație, încălzirea electrică pe timp de iarnă ar necesita aproape 900 de kilowați-oră lunar, adică peste 1.100 de lei.
Rețelele de distribuție au fost supuse unor teste severe. În Capitală, consumul a atins vârfuri istorice, iar în ultima parte a lunii iulie, zeci de mii de utilizatori au fost afectați de întreruperi în alimentare. Companiile de distribuție au intervenit pentru a remedia defecțiunile provocate de suprasolicitarea echipamentelor.
Producția de energie solară a avut un rol esențial în asigurarea stabilității sistemului, compensând parțial cererea mare din intervalul diurn. Totuși, în perioadele de vârf, a fost necesară folosirea importurilor pentru a evita penurii majore.
Specialiști avertizează că, odată cu încălzirea globală, verile vor continua să aducă provocări semnificative pentru infrastructura energetică, iar consumul estival se va apropia din ce în ce mai mult de cel inernal.
