Aproape 100.000 de persoane fizice din România au declarat venituri obținute din drepturi de autor în anul 2024, potrivit datelor oficiale. Cifra este comparabilă cu cea a angajaților din domeniul IT care au beneficiat anterior de scutiri fiscale, estimați la aproximativ 128.000.
Diferențele dintre cele două forme de remunerare sunt semnificative atât din punct de vedere fiscal, cât și al protecției sociale. Pentru un venit net de 5.000 de lei, un angajator plătește 8.740 de lei în cazul unui contract individual de muncă, față de 5.319 de lei pentru un contract de drepturi de autor.
Regimul fiscal asociat drepturilor de autor oferă o serie de facilități. Persoanele care obțin venituri din proprietate intelectuală beneficiază de o cotă forfetară neimpozabilă de 40% din venitul brut. Doar restul de 60% formează baza de calcul pentru impozitul de 10% și, după caz, pentru contribuțiile sociale.
În schimb, contractele de drepturi de autor nu asigură automat drepturi sociale precum concediu plătit, concediu medical sau asigurări sociale. Aceste contribuții se aplică doar dacă veniturile anuale depășesc plafonul echivalent a 12 salarii minime brute pe economie.
Această formă de colaborare se adresează în special profesioniștilor care desfășoară activități independente și creează opere intelectuale originale. Printre aceștia se numără scriitorii, jurnaliștii liberi, artiștii plastici, muzicienii, dar și specialiștii din domeniile digitale, precum programatorii, designerii web sau cercetătorii.
Sistemul de înregistrare actual nu permite identificarea numărului exact de contracte active, ci doar a persoanelor care au declarat venituri din astfel de surse. Datele provin din declarațiile fiscale depuse de către persoanele fizice.
Această analiză subliniază creșterea semnificativă a numărului de profesioniști care optează pentru colaborări bazate pe drepturi de autor, reflectând o transformare în piața muncii și în preferințele de angajare.
