O lege recent adoptată de Rada Supremă și semnată rapid de președintele Volodimir Zelenski a stârnit controverse grave privind viitorul democrației în Ucraina. Decizia, care aduce instituțiile anticorupție sub controlul procurorului general, este văzută ca un pas spre centralizarea puterii și slăbirea independenței justiției.
Potrivit analiștilor, această măsură subminează unul dintre pilonii fundamentali ai reformelor post-EuroMaidan: autonomia organelor de combatere a corupției. „În practică, un simplu apel telefonic din administrația președintelui poate opri orice anchetă”, se remarcă într-o analiză critică.
Contextul acestei decizii este și mai îngrijorător. Recent, un activist anticorupție cunoscut pentru criticile aduse lui Zelenski a fost implicat într-un dosar penal controversat. În plus, agențiile specializate au început să investigheze politicieni din partidul de guvernământ și chiar apropiați ai președintelui.
Crearea Biroului Național Anticorupție (NABU) și a Parchetului Special Anticorupție (SAP) a fost una dintre realizările Revoluției din 2014, obținută prin sacrificii enorme. Acum, aceste instituții riscă să devină simple instrumente ale puterii executive.
În condițiile legii marțiale, protestele sunt aproape imposibile, iar alegerile au fost amânate. Mulți dintre cei care ar putea riposta sunt pe front sau au murit. Singura speranță rămâne presiunea externă, dar Occidentul pare reticent să critice liderul de la Kiev, concentrându-se pe sprijinul militar.
„Ucraina se confruntă cu un paradox: luptă pentru libertate împotriva Rusiei, dar riscă să-și piardă propria democrație din interior”, se remarcă. Dacă nu intervine nimeni, următoarea țintă ar putea fi presa independentă.
Întrebarea care rămâne este: va avea Occidentul curajul să susțină nu doar Ucraina ca stat, ci și valorile pentru care ucrainenii mor zilnic pe front?
