În contextul războiului cu Rusia, Ucraina se confruntă cu un alt pericol: erodarea statului de drept și a libertăților fundamentale. Aceste temeri sunt exprimate într-un editorial care evidențiază preocupări legate de abuzuri ale puterii și intimidarea oponenților politici.
Un caz emblematic este cel al lui Vitalii Șabunin, activist anticorupție și fondator al Centrului de Acțiune Anticorupție. Acesta este anchetat pentru evitarea recrutării, însă se suspectează că acuzațiile ar avea motivare politică. Șabunin a servit voluntar în armată la începutul invaziei rusești, continuând în paralel să monitorizeze acțiunile guvernului. Recent, autoritățile au percheziționat locuința și baza sa militară, confiscându-i telefonul personal – un gest interpretat ca o tentativă de a-l reduce la tăcere.
Activistul a criticat public figuri cheie din administrația președintelui Volodimir Zelenski, precum șeful cabinetului Andrii Yermak și adjunctul său controversat, Oleh Tatarov. De asemenea, a atacat Ministerul Apărării pentru achiziții ineficiente de echipament militar și eșecuri în producția de armament.
„Modalitatea în care este tratat acest dosar sugerează o urmărire politică, nu aplicarea legii”, se remarcă într-o analiză care pune la îndoială tăcerea președintelui Zelenski. „Astfel de acțiuni nu pot avea loc fără cel puțin acordul tacit al conducătorului suprem.”
Pe lângă acest caz, sunt semnalate și alte tendințe alarmante: respingerea arbitrară a unui candidat pentru conducerea Biroului de Securitate Economică, presiuni asupra presei independente și utilizarea abuzivă a Consiliului Național de Securitate și Apărare pentru impunerea de sancțiuni extrajudiciare. Printre țintele notabile se numără fostul președinte Petro Poroșenko, rivalul politic al lui Zelenski.
„Sancțiunile ar trebui să fie un instrument de protecție a securității naționale, nu o unealtă pentru eliminarea opoziției”, se subliniază. „Indiferent de acuzațiile aduse lui Poroșenko, acesta are dreptul la un proces corect, nu la pedepse arbitrare.”
Comunitatea occidentală, inclusiv țările G7, este criticată pentru lipsa de reacție. Ambasadele acestor state au păstrat tăcerea în privința anchetei împotriva lui Șabunin, deși au emis declarații pe alte subiecte.
„Războiul nu poate justifica subminarea democrației”, se remarcă. „Justiția selectivă și persecuțiile politice contravin idealurilor pentru care luptă soldații pe front.”
Concluzia este clară: dacă Zelenski nu a inițiat personal aceste măsuri, trebuie să investigheze cine stă în spatele lor. Dacă, însă, a dat avalul, atunci Ucraina riscă să piardă nu doar teritorii, ci și principiile democratice pe care pretinde că le apără.
