Meta interzice publicitatea politică în UE din cauza reglementărilor europene

Gigantul tehnologic Meta a anunțat că va suspenda toate reclamele politice, electorale și pe teme sociale în Uniunea Europeană începând din octombrie. Decizia vine ca răspuns la noile reguli de transparență impuse de UE, pe care compania le consideră „prea complexe și greu de aplicat”.

Într-un comunicat oficial, Meta a explicat că Regulamentul UE privind Transparența și Direcționarea Publicității Politice (TTPA) creează „obligații excesive” pentru platformele online, generând incertitudine juridică atât pentru agenții de publicitate, cât și pentru operatorii de social media. Compania a subliniat că utilizatorii vor putea continua să discute și să posteze conținut politic, dar reclamele direcționate vor fi interzise.

Această măsură afectează principalele platforme ale Meta – Facebook, Instagram și WhatsApp – deși ultima nu are în mod tradițional publicitate. Totuși, WhatsApp a anunțat recent că va testa noi funcții publicitare în anumite regiuni.

Uniunea Europeană susține că noile reglementări urmăresc să crească transparența în publicitatea online, mai ales după scandalul Cambridge Analytica din 2018, când datele a milioane de utilizatori au fost folosite pentru influențarea alegerilor. Meta nu este singura companie care se adaptează la aceste norme – și Google a declarat că va opri publicitatea politică în UE începând din 2025.

Tensiunile dintre Meta și UE nu sunt noi. În aprilie, compania a primit o amendă de 200 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor de protecție a datelor. Mai mult, Facebook și Instagram sunt sub investigație în cadrul Legii Serviciilor Digitale (DSA), care impune platformelor responsabilitate sporită în moderarea conținutului.

Pe de altă parte, oficialii americani au criticat recent DSA, acuzând-o de cenzură. O comisie juridică din SUA a denunțat legea europeană drept o „amenințare la adresa libertății de exprimare”, susținând că ar forța platformele să schimbe politicile de moderare și în afara UE.

Comisia Europeană a respins aceste afirmații, subliniind că libertatea de exprimare rămâne un principiu fundamental în UE și că DSA are rolul de a proteja utilizatorii, nu de a limita discursul public.

În contextul creșterii tensiunilor comerciale dintre UE și SUA, decizia Meta reflectă provocările pe care le întâmpină companiile tech în încercarea de a respecta legislațiile divergente ale celor două piețe.