Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au descoperit o legătură semnificativă între poluarea aerului și riscul crescut de demență, conform unui studiu publicat în revista The Lancet Planetary Health. Analiza, care a cuprins date din 51 de rapoarte și aproape 30 de milioane de persoane, a evidențiat impactul nociv al particulelor fine și al dioxidului de azot asupra funcțiilor cerebrale.
În prezent, aproximativ 57 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de demență, o afecțiune care afectează conexiunile neuronale și reduce capacitatea cognitivă. Deși factorii de risc sunt multipli, poluarea aerului pare să joace un rol important, în special prin inducerea inflamației și a stresului oxidativ în creier.
Printre principalele surse de poluanți identificate se numără emisiile auto, centralele electrice și arderea combustibililor. Particulele fine și funinginea din gazele de eșapament sau din arderea lemnului au fost asociate mai ales cu demența vasculară, care apare din cauza fluxului sanguin redus către creier.
„Poluarea nu este doar o problemă de mediu, ci și una de sănătate publică, cu efecte grave asupra creierului”, a subliniat un expert în domeniu. Deși mecanismele exacte nu sunt încă pe deplin înțelese, cercetătorii susțin că expunerea pe termen lung la aerul poluat poate accelera deteriorarea cognitivă.
Studiul are, totuși, anumite limitări, deoarece este dificil să se determine cu precizie nivelul de expunere individual la poluanți sau momentul din viață în care aceștia au cel mai mare impact. Cu toate acestea, specialiștii recomandă măsuri urgente pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea riscului de boli neurodegenerative.
„Este necesară o acțiune coordonată pentru a combate această amenințare invizibilă”, au concluzionat cercetătorii, insistând pe adoptarea unor politici mai stricte în domeniul protecției mediului și al sănătății publice.
