Parlamentul României se întrunește duminică, de la ora 13:00, într-o ședință comună fără precedent, pentru a dezbate și vota patru moțiuni de cenzură depuse împotriva Guvernului. Evenimentul marchează un moment unic în istoria politică a țării, niciodată până acum nefiind înregistrate patru astfel de voturi într-o singură zi.
Inițiativele au fost înaintate de formatiunile de opoziție ca reacție la asumarea răspunderii de către premier pe cinci proiecte legislative din pachetul fiscal-bugetar. Doar textul privind pensiile magistraților a scăpat de contestare, acesta fiind atacat direct la Curtea Constituțională.
Pentru a obține demiterea Executivului, opozitia are nevoie de minim 233 de voturi favorabile. În prezent, forțele politice care susțin Guvernul dețin 311 mandate, în timp ce opoziția dispune de 133. Alți 19 parlamentari, neafiliați, rămân cu poziție nespecificată, deși se estimează că unii ar putea vota pentru demitere.
Negocierile privind calendarul votului au generat tensiuni. Coaliția de guvernare a insistat ca acesta să aibă loc cât mai repede, în timp ce o parte a opoziției dorea amânarea pentru săptămâna următoare. În final, a prevalat varianta organizării duminică.
Procedura de vot, care implică pași repetabili pentru fiecare moțiune în parte, va prelungi dezbaterile pe mai multe ore. Inițial s-a analizat posibilitatea grupării moțiunilor două câte două, dar varianta a fost abandonată din motive procedurale.
Un incident curios a marcat perioada premergătoare: un deputat trecut recent de la o formațiune de opoziție la partidul de guvernare a semnat, din greșeală, conform propriilor declarații, una dintre moțiunile de cenzură.
Conform prevederilor constituționale, în cazul îniciării procedurii de cenzură, proiectele de lege pe care Guvernul și-a asumat răspunderea sunt considerate adoptate dacă moțiunile sunt respinse. Legea poate fi ulterior contestată la Curtea Constituțională sau returnată pentru reexaminare de căpre președinte, înainte de promulgare.
Ședința de duminică va fi, astfel, una tensionată și plină de incertitudini, urmărită atent atât de clasa politică, cât și de opinia publică.
