În timp ce România își propune să devină un hub energetic regional, peste 11.600 de cetățeni trăiesc fără acces la energie electrică. Majoritatea locuințelor afectate se află în zone izolate, montane, iar aproape jumătate dintre persoanele afectate sunt minori.
Datele provin din primul Registru Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică, realizat cu sprijinul Ministerului Energiei. Acesta a evidențiat că 5.494 de locuințe nu sunt racordate la rețea, iar pentru 87% dintre acestea nu există nici măcar cadastru, ceea ce complică orice intervenție instituțională.
Problema este agravată de faptul că 64% dintre locuitorii acestor gospodării au venituri sub pragul sărăciei, iar accesul este dificil sau inexistent în majoritatea cazurilor. Chiar dacă ar fi racordați, mulți nu și-ar putea permite să plătească energia consumată.
Deși Uniunea Europeană consideră accesul la energie un drept fundamental și a alocat fonduri substanțiale pentru tranziția energetică, România nu a reușit să atragă finanțare europeană pentru electrificarea acestor locuințe. Programele naționale, inclusiv cele din PNRR, nu le vizează pe cele mai vulnerabile comunități, deoarece criteriile de eligibilitate – cum ar fi prezența unei instalații electrice sau a unui audit energetic – sunt imposibil de îndeplinit pentru cei care nu au nicio formă de energie.
Singura soluție viabilă ar fi instalarea de sisteme fotovoltaice, care ar asigura energie gratuită și sustenabilă. Însă eforturile de până acum, derulate prin proiecte civice, au acoperit doar 71 de gospodării – o picătură în ocean.
Situația reflectă un paradox major: în timp ce țara își propune să exporte energie, mii dintre proprii cetățeni rămân literalmente în întuneric, fără frigidere, fără internet, fără posibilitatea de a apela la servicii de urgență sau de a folosi aparate medicale.
Este, fără îndoială, una dintre cele mai grave inechități sociale ale României contemporane.
