La începutul summitului din Alaska, președintele rus Vladimir Putin a evitat să răspundă la întrebările jurnaliștilor referitoare la posibilitatea unui armistițiu în Ucraina. Reporterii l-au întrebat dacă este dispus să accepte un acord de încetare a focului, dacă se angajează să nu mai vizeze civili și de ce partenerii săi ar trebui să aibă încredere în promisiunile sale. Liderul de la Moscova a ales să păstreze tăcerea, iar mai târziu a fost observat strigând către mass-media, deși mesajul său nu a putut fi descifrat cu claritate.
Președintele american a sosit în Alaska vineri, afirmând că dorește să obțină un acord de încetare a focului cât mai rapid, ideal chiar în ziua respectivă. El a insistat că nu intenționează să negocieze în numerea Ucrainei, ci doar să faciliteze discuțiile dintre părțile implicate. În ciuda acestor declarații, experții apreciază că șansele unui astfel de acord sunt reduse.
În spatele cortinei, autoritățile de la Kiev și aliații lor europeni se tem că un potențial compromis ar putea consolida pretențiile teritoriale ale Rusiei. Oficialii ruși, însă, au reiterat că poziția Moscovei rămâne neschimbată: retragerea trupelor ucrainene din anumite regiuni și renunțarea la planurile de aderare la NATO. Aceste condiții au fost respinse categoric de Ucraina, care consideră că ele echivalează cu capitularea.
Pe teren, forțele ruse controlează aproape o cincime din teritoriul ucrainean, incluzând peninsula Crimeea și porțiuni semnificative din est și sud. Orice discuție privind un armistițiu ar trebui, potrivit liderilor de la Kiev, să înceapă cu o încetare a focului, nu cu concesii teritoriale.
În acest context, reuniunea dintre cele două puteri a fost privită cu scepticism, deoarece pozițiile par să fie înghețate, iar încrederea reciprocă este limitată.
